Cred Doamne Ajută Necredinţei Mele

Cred doamne ajută necredinței mele.

Cred doamne ajută necredinţei mele. E mai bine de a cădea de la înălţime pe pământ decât să cazi din pricina limbii. şi ne izbăveşte de cel rău adică să ne elibereze el căci. Iată aşadar acel cred doamne. Tatăl a strigat şi a spus cu lacrimi.

Zis am păzi voi căile mele ca să nu păcătuiesc cu limba mea. şi cui îi cer să mă vindece de necredinţă. De aceea a spus. Cred de vreme ce i spun doamne lui hristos.

Mai ameţitoare vorbe nu s au rostit niciodată afară de. O afirmă un cretan. şi nu cred de vreme ce l rog să vină în ajutorul necredinţei mele. Ajută necredinței mele marcu 9 17 32 avem o pandemie de penibil și frică de mediocritate cu aere justițiare și de ură.

Cred doamne ajuta necredintei mele tatal isi numeste putina credinta necredinta. Sa nu uitam ca si apostolilor li s a cerut vindecarea copilului si acestia nu au reusit sa o daruiasca dintr un simplu motiv. Ajută necredinţei mele nu pare mai puţin contradictoriu şi indescifrabil decât problema încuietoare cunoscută în logică drept paradoxul cretanului. şi cred şi nu cred simultan.

Toţi cretanii sunt mincinoşi este premisa de la care se porneşte. în clipa aceea când omul acesta plângea înaintea domnului el se pocăia de necredinţa lui de odinioară şi în lăuntrul său atunci când se afla înaintea lui dumnezeu credinţa lui a crescut clocotind ca iureşul apelor umflate ale râurilor. Ajută necredinţei mele ţine de credinţa necredincioasă din noi. Nu aveau credinta mantuitorului.

O ură care chinuie și unora le scoate la margine de buze și suflet un soi de spuză a răutății fără obiect. Tari şi mari sunt acei care pot să şi spulbere aceste îndoieli rămânând numai în credinţă ca pe o stân că fermă ca pe stânca aceea ce şi poartă numele cu minunăţie în lume până la sfârşitul veacurilor şi care este domnul nostru iisus hristos. N imic nu topeşte gheaţa necredinţei cu atâta repejune ca lacrimile. Despre care îmi spun că dacă din toată biblia n ar rămâne decât ele ar fi de ajuns pentru a dovedi esenţa divină a creştinismului.

Căci răspunsul tatălui la mustrarea domnului i s a atras atenţia că acelui ce crede toate îi sunt cu putinţă. Celui în care urmează să cred cauzalitatea e desfiinţată legea succesiunii în timp ca tot ce i material sau psihic dispare. Noi ne rugăm în fiecare dimineaţă şi seară. Asumându ne paradoxul cred doamne ajută necredinţei mele să cerem cu tărie lui dumnezeu să împiedice alunecarea în mrejele credinţei făţarnice în fapt ale necredinţei sau cum ziceau cei din veac ale credinţei învăluite înaintea noastră şi în veac veacurilor hristos cere pentru noi tatălui ceresc.

Cuvintele cred doamne ajută necredinţei mele sunt cuvintele celui suferind din evanghelie ele arată starea de smerenie în care trăia şi cu care se prezenta în faţa mântuitorului nostru iisus hristos acest om rostind rugăciunea durerii şi a dorinţei de a fi miluit de dumnezeu.